Informează-te

Nou născutul prematur este o minune venită mai devreme pe lume, o minune fragilă, dar care, cu multă atenție, dragoste și îngrijiri de specialitate, ajunge să evolueze spectaculos. Bebelușul născut înainte de 37 săptămâni și o greutate mai mica de 2500 gr, este considerat prematur și în cele mai multe cazuri este nevoie de o perioadă mai lungă de spitalizare, timp în care bebelușul trebuie să reușească să se adapteze la noul mediu de viață. Creșterea semnificativă și dezvoltarea naturală continuă în ultimele săptămâni de viață intrauterină, ceea ce face ca prematurul să aibă dificultăți în anumite funcții, cum ar fi: respirația, reglarea temperaturii și suptul. Kinetoterapeutul este un partener important în recuperarea prematurului, iar terapia ar trebui să înceapă cât mai curând posibil după naștere, când starea de sănătate a copilului o permite.  În maternitate, kinetoterapeutul observă și evaluează nevoile de dezvoltare a bebelușului prematur și împreună cu echipa din secția de neonatologie, stabilește programul individualizat de recuperare. Evaluarea nou născutului prematur va ține cont întotdeauna de vârsta de dezvoltare motorie și nu de vârsta cronologică. Terapia recuperatorie poate consta în stimulări pentru îmbunatățirea funcției respiratorii, îmbunatățirea deglutiției sau poziționarea corectă pentru a preveni atitudinile vicioase. De asemenea, kinetoterapeutul ajută și incurajează familia să interacționeze cât mai mult cu bebelușul, oferindu-i informații despre modalități de transport, poziționare și stimulare. Uneori procesul de recuperare poate fi lung și anevoios, copilul prematur reușind să ajungă la o dezvoltare normală în jurul vârstei de 2 ani, perioadă în care familia trebuie să acorde o atenție sporită în recuperarea deficitului senzitivo-motor.

Iulian Nicolae, Kinetoterapeut Pediatru

Factori privind stilul de viață Condiții Medicale Factori demografici
Fumatul Infecții (vaginale, de tract urinar) Vârste sub 17 ani sau peste 35 de ani
Consumul de alcool Creșterea presiunii arteriale Categoria sociala din clasa de jos
Consumul de droguri Diabet Etnici
Nivelul de stres ridicat și numărul prelungit de ore de muncă Tulburări de coagulare
Lipsa îngrijirii sau îngrijirea precară pe parcursul sarcinii Subnutriție / Subpondere
Lipsa sprijinului social Obezitate
Sarcină multiplă
Femeile care au avut și alte nașteri premature anterioare
Malformații sau anomalii ale uterului sau colului uterin

Nașterea prematură apare atunci când un copil se naște înainte de săptămâna 37 de gestație (Tabelul 1) și este singura cauză majoră pentru mortalitatea și morbiditatea infantilă, atât în statele dezvoltate cât și în cele în curs de dezvoltare.

Conform datelor din registrele naționale și a celor din Raportul European asupra sănătății Perinatale (2008), intervalul ratei nașterilor premature este între 5,5% (Irlanda) până la 11,4% (Austria), însemnând că aproximativ 500.000 de copiii sunt născuți prematur în fiecare an în Europa. Datele existente indică o creștere a nașterilor premature în Europa. De aceea, măsurile preventive pentru nașterile premature deși mult mai atent aplicate, au fost evazive.

Definiția nașterii premature

Gravitatea nașterii premature Săptămâna gestațională
Extrem de prematură Mai puțin de 28 de săptămâni
Foarte prematură 28-31 de săptămâni
Moderat prematură 32-33 de săptămâni
Puțin prematură 34-36 de săptămâni

 

În țările industrializate, precum cele din Europa, proporția femeilor care dau naștere după vârsta de 35 de ani a crescut considerabil, crescând astfel și riscul de nașteri premature. Stresul pe perioada gravidității este de asemenea considerat responsabil de aproximativ 30% din nașterile premature.

De asemenea, mai multe studii au arătat legătura dintre complicațiile apărute pe parcursul sarcinii și riscul crescut de naștere prematură, inclusiv greutatea mică a fătului la naștere sau dezvoltarea neurologică și factorii psihologici care pot dezvolta ulterior anxietate și depresie. Mai mult decât atât, dezavantajele sociale suferite de femeia însărcinată pot juca un rol important.

Decesul neonatal apare cel puțin o dată la 100 de nașteri, reprezentând 63% din totalul deceselor la copiii cu vârsta de până la 5 ani din Uniunea Europeană.

De asemenea, sunt înregistrate mari diferențe ale ratei mortalității neonatale în așa numitele țări „noi” și vechea Europă. În 2004, la nivelul țărilor care au aderat la Uniunea Europeană înainte de 2004 (primele 15 state membre) și Norvegia, rata medie a mortalității neonatale era de 2,7 la 1000 de nașteri. Această rată era mult mai mare (4,4 /1000) în țările care au aderat la Uniunea Europeană în 2004 (Cehia, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovenia și Slovacia) și de trei ori mai mare în țările care au aderat în 2007 (Bulgaria și România).

Cu siguranță, exemple concludente alte costurilor sociale datorate de nașterile premature sunt date de incidența afecțiunilor de paralizie cerebrală, cu o rată de 2,3 la fiecare 10.000 de nou născuți. Costurile asociate pe durata vieții pentru această afecțiune sunt estimate la un minim de 750.000 de euro per copil, totalizând mai mult de 7 milioane de euro pe an. În SUA, costurile anuale estimate asociate nașterilor premature sunt de 26.2 milioane de dolari la nivelul anului 2005.

Un alt exemplu de cost social asociat este legat de afectarea forței de muncă. Membrii societății născuți prematur care nu au beneficiat de îngrijire adecvată au, de obicei, mai puține abilități față de o persoană obișnuită, aptă de muncă, rezultând astfel un deficit de forță de muncă al pieței europene.

Până la 10% din copiii născuți prematur suferă din cauza unor dizabilități medicale care le afectează capacitatea de muncă cu până la 50%. Analizând pe termen lung, prematurii echivalează cu 20.000 de copiii pe an, fiecare dintre aceștia având riscul de a fi inapți total pentru a se înscrie în forța de muncă.

Nașterile premature și copiii cu greutate mică la naștere au de asemenea un impact în performanțele părinților la locul de muncă. Multe dintre mamele de prematuri întârzie să se întoarcă la serviciu, își reduc programul de lucru sau renunță la locul de muncă pentru îngrijirea copilului. Acest fenomen este de obicei asociat cu o scădere a veniturilor familiale cu până la 32%.

Părinții copiilor cu dizabilități neuro-senzoriale și cognitive au nevoie în general de servicii speciale în perioada imediată externării dintr-o unitate de îngrijire neonatală. La vârste mai mari sunt utilizate servicii necesare dezvoltării ce includ programe de îngrijire zilnică, managementul cazuistic și consiliere, îngrijire temporară și îngrijire la domiciliu, precum și servicii suplimentare de sănătate și servicii educaționale.

Mai mult decât atât, unele costuri includ energie emoțională și psihică pentru îngrijirea unui prematur ce poate avea drept consecință izolarea părinților și limitarea contactului social al acestora.

În contextul creșterii numărului de prematuri în Europa, toate aspectele enumerate anterior reprezintă un semn de alarmă pentru luarea unor măsuri rapide, în special când se vorbește de prioritățile ambițioase ale strategiei pentru Europa 2020:

  1. Reducerea gradului de abandon școlar la mai puțin de 10%.
  2. Creșterea vârstei la 30-40 de ani a segmentului populației cu educație terțiară la cel puțin 40%.
  3. Reducerea sărăciei și excluziunii sociale a 20 de milioane de oameni.
  4. Creșterea ratei de angajare a populației cu vârsta de 20-64 de ani la cel puțin 75%.

Persoanele responsabile pentru luarea deciziilor trebuie să aibă în vedere efectul economic pe termen lung al nașterilor premature. Mai mult decât atât, aceștia trebuie să fie mai receptivi asupra constrângerilor financiare pe care le întâmpină părinții cu venituri mici, în momente critice ale relației părinte – copil.

Durata sarcinii Total Greutatea la naștere
Sub 500 500-999 1000-1499 1500-1999 2000-2499
Total 190238 9 488 1183 2786 10563

 

Sub 28 449 9 366 67 2 2
28-31 1810 0 106 714 551 124
32-35 6891 0 7 274 1419 2703

 

Rata mortalității infantile în anul 2016 – 7.3 decedați sub 1 an la 1000 născuți vii.

Datele nu sunt definitive și pot suferi modificări ulterioare. Sursa datelor: INS

La nivel mondial, 1 din 10 copii se naște prematur. În România, anual, s-au înregistrat 18000 de nașteri premature.

Valorile se modifică de la an, la an.

Astfel, în 2017, în funcție de greutate și numărul de săptămâni s-au născut:

  • 550 copii – cu greutate sub 1 kg (500 gr– 999gr)
  • 3650 copii-sub 2 kg
  • 12687 copii-sub 3 kg
  • 1576 bebeluși ( sapt 22-28 de sarcină, între lunile 5 și 6 de sarcină)
  • 2430 bebeluși ( sapt 31-33 de sarcină, între lunile 6 și 7 de sarcină)
  • 12168  (sapt 34-36 de sarcină, între lunile 7-8 de sarcină)

Datele statistice* arată că natalitatea a înregistrat 191.694 de născuți vii din care 16177 sunt născuți prematuri.

Fenomenul prematuritatii rămâne un subiect de mare interes pentru întreaga societate civilă. Din cifrele pe care le deținem, se poate observa o ușoară scădere a nașterilor premature în ultimii 5 ani.

  • 20.024 (anul 2013)
  • 1733 ( anul 2014)
  • 16960 (anul 2015)
  • 17851 (anul 2016)
  • 16177 (anul 2017)

Cu aceste cifre și abandonul bebelușilor prematuri în maternități s-a ameliorat. Acest lucru se datorează indemnizațiilor introduse de stat pentru familiile cu nou-născuți, susține Diana Gămulescu – președinte Asociația Prematurilor

In anul 2017, la maternitatea Cantacuzino din capitală cifrele pe prematuritate sunt în continuare mari pentru natalitatea pe care o înregistrăm și ne situăm, ca țara, în top. Este foarte important să beneficiem de programe de prevenție și politici de sănătate care să vina în sprijinul diminuării acestui fenomen. In America 1 prematur de 28 de zile costa in maternitate aproximativ 250.000 de dolari. Cu cat varsta gestationala este mai mica, cu atat cheltuielile sunt mai mari. In Romania, estimarile pornesc de la 25.000 euro/ prematur. Discrepanta este uriasa, afirmă Adrian Crăciun – medic primar Neonatologie la maternitatea Cantacuzino și la Centrul de Excelență în Prematuritate

Fenomenul prematuritatii își păstrează amploarea și an de an statisticile demonstrează că numărul bebelușilor prematuri se menține constant.

Numărul acestora diferă în funcție de oraș și ultimele cifre arată că Bucureștiul este în topul orașelor cu cei mai mulți bebeluși născuți înainte de termen. În anul 2017 s-au înregistrat 1842 de bebeluși care s-au născut înainte de termen.

Pe harta României cele mai recente date arată în felul următor:

 

Orasul Numarul de bebelusi nascuti prematur (2017)
Dolj

Iasi

Vaslui

Ilfov

Brasov si Timis

Constanta

 

736703

691

553

550

535

Arges

Suceava

Cluj

Mures

Bacau

Prahova

Bihor

 

488470

469

462

447

436

430

Sibiu si DambovitaGalati si Neamt

Hunedoara

Olt

Botosani

Teleorman

352

324

309

303

301

300

 

Braila

Alba

Buzau si Vrancea

Gorj

Calarasi

Satu-Mare

Harghita

Bistrita

Arad

Giurgiu

Maramures

Caras-Severin

Ialomita

 

267265

262

259

255

242

239

238

230

229

226

207

202

Salaj 194
Mehedinti 192
Covasna 151
Tulcea 92

 

Nu de puține ori am fost întrebați de ce nu ajungem și în Galați, Suceava, Cluj, Arad, Bistrista s.a.m.d. Suntem conștienți de situația fiecărui oraș, știm ce lipsuri sunt la nivelul întregii țări dar avem nevoie de forțe, de sprijin financiar pentru a ne extinde serviciile și pentru a putea ajunge la toți eroii în mininatura de la neonatologie.

 Copiii prematuri au nevoie luni sau ani de zile de recuperare. Pentru a se dezvolta într-un mod armonios au nevoie de specialiști în kinteoterapie, psihologice, logopedie, oftalmogie și o relație strâns cu neonatologul, chiar și după externare. 

 Au nevoie de suport și dacă dorești să îi susții, poți face donații în contul: RO68BTRLRONCRT0411176001 cu mențiunea, DONAȚIE PREMATURI ” – spune Diana Gămulescu, fondatoarea Asociaţiei Prematurilor şi a Centrului de Excelenţă în Prematuritate.

Împreună luptăm pentru copiii nostri!

 

*Sursa datelor: INS, Statistica demografică